Tratamentul limfomului non-Hodgkin depinde de tipul acestora (indolent sau agresiv) şi de stadiul bolii la momentul diagnosticului

Limfomul non-Hodgkin

 

Limfomul non-Hodgkin (LNH) este o formă de cancer care se dezvoltă în țesutul limfatic - situat în diverse părți ale organismul: ganglionii limfatici, splina, timus, vegetațiile adenoide, amigdale și măduva osoasă.

 

Aproximativ 1,5 milioane persoane din întreaga lume trăiesc în prezent cu limfom non-Hodgkin, însă în fiecare an aproximativ 300.000 persoane mor din cauza acestei boli. Incidența bolii se ridică la aproximativ 7% pe an, clasând această afecțiune pe locul al doilea din punctul de vedere al vitezei de creștere a incidenței în SUA și pe locul trei în restul lumii. Boala apare în principal la adulți, cel mai frecvent la persoane cu vârste cuprinse între 45 și 60 ani.

 

Clasificarea OMS împarte limfoamele non-Hodgkin în două categorii:

  • Limfom non-Hodgkin agresiv (grad intermediar/mare) caracterizat prin rapiditatea cu care se divid celulele neoplazice din ganglionii limfatici, necesitând tratament imediat. Fără un tratament adecvat, speranța de viață medie la pacienții cu limfom non-Hodgkin agresiv este de la șase luni la 2 ani. Pacienții diagnosticați și tratați în stadiile incipiente ale bolii au o șansă mai mare de remisiune completă cu durata de câțiva ani și o probabilitate mai mică de recurență a bolii.
  • Limfomul non-Hodgkin indolent este caracterizat de multiplicarea și răspândirea mai lentă în organism a celulelor neoplazice, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă. Pacienții pot trăi în medie 10 ani cu această boală; un pacient cu limfom non-Hodgkin indolent poate primi tratament de cinci-șase ori pe parcursul vieții, pentru a încetini progresia bolii. Tratamentele standard nu pot vindeca această formă de limfom.

 

Terapia standard 

Tratamentul limfomului non-Hodgkin depinde de tipul acestora (indolent sau agresiv) şi de stadiul bolii la momentul diagnosticului. Tratamentele actuale includ urmărirea atentă a pacientului până când acesta manifestă simptome, apoi chimioterapia, terapia cu anticorpi monoclonali, radioterapia, tratamentele biologice și transplantul de măduva osoasă. La pacienții cu limfom non-Hodgkin agresiv, chimioterapia standard este eficientă la 3 până la 4 persoane din 10.

 

Referinţe

1. GLOBOCAN 2012

2. Vinvent T DeVita – Cancer: Principles & Practices of Oncology, Lippincott Williams & Wilkins, 2013

3. Swerdlow, Steven H.; International Agency for Research on Cancer; World Health Organization (2008). WHO classification of tumours of haematopoietic and lymphoid tissues. World Health Organization classification of tumours 2 (4th ed.). International Agency for Research on Cancer. ISBN 9789283224310

4. ESMO Guidelines - M. Dreyling et al.- Newly diagnosed and relapsed follicular lymphoma: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up - Annals of Oncology 25 (Supplement 3): iii76–iii82, 2014

Informații suplimentare

Sunteți pe cale să părăsiți website-ul rocheplus.ro spre un alt website oferit ca resursă suplimentară. Roche nu este responsabil și nu deține controlul pentru conținutul acestor website-uri.