Esbriet este indicat la adulţi pentru tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice (FPI) uşoare până la moderate.

Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Esbriet trebuie iniţiat şi supravegheat de medici specialişti cu experienţă în diagnosticul şi tratamentul FPI.

La iniţierea tratamentului, doza trebuie crescută treptat până la doza zilnică recomandată de nouă capsule pe zi în decursul unei perioade de 14 zile, după cum urmează:

• Zilele 1-7: o capsulă de trei ori pe zi (801 mg/zi)
• Zilele 8-14: două capsule de trei ori pe zi (1602 mg/zi)
• Începând cu ziua 15: trei capsule de trei ori pe zi (2403 mg/zi)

Doza zilnică recomandată de Esbriet pentru pacienţii cu FPI este de trei capsule de 267 mg de trei ori pe zi împreună cu alimente, în total 2403 mg/zi.

Nu se recomandă doze mai mari de 2403 mg/zi pentru niciun pacient.

La pacienţii care nu iau tratamentul cu Esbriet timp de 14 zile consecutive sau mai mult, acesta trebuie reiniţiat utilizând schema iniţială de creştere treptată a dozei de 2 săptămâni până la atingerea dozei zilnice recomandate.

Pentru o întrerupere a tratamentului mai mică de 14 zile consecutive, administrarea poate fi reluată la doza zilnică recomandată anterioară fără o creştere treptată.

Ajustări ale dozei şi alte consideraţii privind siguranţa în utilizare

• Reacţii gastro-intestinale:
  

Pacienţilor care prezintă intoleranţă la terapie ca urmare a reacţiilor adverse gastro-intestinale trebuie să li se reamintească să ia medicamentul împreună cu alimente. Dacă simptomele persistă, doza de Esbriet poate fi redusă la 1-2 capsule (267 mg-534 mg) de 2-3 ori/zi împreună cu alimente, cu reluarea creşterii dozei până la doza zilnică recomandată în funcţie de tolerabilitate. Dacă simptomele continuă, pacienţii pot fi instruiţi să întrerupă tratamentul timp de 1-2 săptămâni pentru a permite dispariţia simptomelor.

• Reacţie de fotosensibilitate sau erupţie cutanată:
  

Pacienţilor care prezintă o reacţie de fotosensibilitate sau erupţie cutanată uşoară până la moderată trebuie să li se reamintească de instrucţiunea de a utiliza o cremă de protecţie solară în fiecare zi şi de a evita expunerea la soare. Doza de Esbriet poate fi redusă la 3 capsule/zi (1 capsulă de trei ori pe zi). Dacă erupţia cutanată persistă peste 7 zile, tratamentul cu Esbriet trebuie întrerupt timp de 15 zile, cu reluarea creşterii dozei până la doza zilnică recomandată în acelaşi mod ca în perioada de creştere a dozei.

Pacienţii care prezintă o reacţie de fotosensibilitate sau erupţie cutanată severă trebuie instruiţi să întrerupă administrarea şi să se adreseze medicului. După dispariţia erupţiei cutanate, Esbriet poate fi reintrodus, iar doza poate fi crescută din nou până la doza zilnică recomandată, în funcție de decizia medicului.

• Funcţia hepatică:

În cazul unei creşteri semnificative a valorilor alanin- şi/sau aspartat-aminotransferazelor (ALT/AST) cu sau fără o creştere a valorilor bilirubinei, doza de Esbriet trebuie ajustată sau tratamentul trebuie întrerupt

Grupe speciale de pacienţi

• Pacienţi vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu vârsta de 65 de ani şi peste

• Insuficienţă hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (respectiv, clasele Child-Pugh A şi B). Cu toate acestea, întrucât concentraţiile plasmatice ale pirfenidonei pot fi mai mari la unele persoane cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, trebuie manifestată prudenţă în cazul tratamentului cu Esbriet la această populație. Pacienţii trebuie monitorizaţi atent pentru a se depista eventuale semne de toxicitate, mai ales dacă aceştia iau concomitent un inhibitor cunoscut al CYP1A2. Esbriet nu a fost studiat la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă sau cu boală hepatică în stadiu terminal şi nu trebuie utilizat la pacienţii cu aceste afecţiuni. Se recomandă monitorizarea funcţiei hepatice în timpul tratamentului şi poate fi necesară ajustarea dozei în cazul creşterilor valorilor hepatice.

• Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Terapia cu Esbriet nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă renală severă (ClCr < 30 ml/min) sau cu boală renală în stadiu terminal care necesită dializă.

• Copii şi adolescenţi

Esbriet nu prezintă utilizare relevantă la copii şi adolescenţi în tratamentul FPI.

Mod de administrare

Capsula de Esbriet se va înghiţi întreagă cu apă şi se va administra împreună cu alimente pentru a reduce posibilitatea apariţiei unor reacţii precum greaţă şi ameţeli

Contraindicaţii

• hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1in RCP,
• antecedente de angioedem la administrarea de pirfenidonă,
• utilizarea concomitentă cu fluvoxamine,
• insuficienţă hepatică severă sau boală hepatică în stadiu terminal,
• insuficienţă renală severă (ClCr < 30 ml/min) sau boală renală în stadiu terminal care necesită dializă,

Reacţii adverse

Siguranţa Esbriet a fost evaluată în studii clinice la care au participat 1650 de voluntari şi pacienţi. Peste 170 de pacienţi au fost investigaţi în studii deschise timp de peste cinci ani, iar unii dintre ei pentru o perioadă de până la zece ani.

Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate în cadrul experienţei din studiile clinice cu Esbriet la o doză de 2403 mg/zi, în comparaţie cu placebo, au fost greaţă (32,4% faţă de 12,2%), erupţie cutanată (26,2% faţă de 7,7%), diaree (18.8% faţă de 14,4%), oboseală (18,5% faţă de 10,4%), dispepsie (16,1% faţă de 5,0%), anorexie (11,4% faţă de 3,5%), cefalee (10,1% faţă de 7,7%) şi reacţie de fotosensibilitate (9,3% faţă de 1,1%).

Reacţii adverse grave au fost înregistrate cu frecvenţe similare în rândul pacienţilor trataţi cu Esbriet 2403 mg/zi şi placebo în cadrul studiilor clinice.

Tabelul 1 prezintă reacţiile adverse raportate cu o frecvenţă ≥ 2% la 623 de pacienţi la care s-a administrat Esbriet la doza recomandată de 2403 mg/zi în trei studii clinice pivot de fază 3. Reacţiile adverse în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piaţă sunt enumerate în Tabelul 1. Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de aparate, sisteme şi organe, iar în cadrul fiecărei grupe de frecvenţă [foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000)] şi sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.

Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată (vezi detalii mai jos).

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro

Referinţe

Sumarul Caracteristicilor Produsului, Agenţia Europeană a Medicamentului

http://www.ema.europa.eu/docs/ro_RO/document_library/EPAR_-_Product_Information/human/002154/WC500103049.pdf